TREPONEMA PALIDUM ( Sifilisul )

      Sifilisul este o infecție transmisă sexual cauzată de bacteria spirochetă Treponema pallidum subspecia pallidum. Calea principală de transmitere este contactul sexual, dar se poate transmite și de la mamă la făt în timpul sarcinii sau al nașterii, rezultând sifilisul congenital. Printre bolile umane cauzate de Treponema pallidum se numără și framboesia (provocată de subspecia pertenue), pinta(provocată de subspecia carateum) și bejel (provocată de subspecia endemicum).

Sifilisul 250

    Simptomele diferă în funcție de cele patru stadii ale sifilisului (primar, secundar, latent, și terțiar):
 
În stadiul primar se prezintă, în general, o singură ulcerație (o zonă a pielii fermă, nedureroasă, fără mâncărimi). Sifilisul primar se transmite de obicei prin contact sexual direct cu leziunile unei persoane infectate. În termen de circa 3-90 de zile după expunerea inițială (în medie 21  de zile) în punctul de contact apare o leziune a pielii numită șancru.Aceasta este de obicei (în 40% din cazuri) o ulcerație unică, fermă, nedureroasă, fără mâncărimi, cu o suprafață curată și contur regulat, cu diametrul de între 0,3 și 3,0 cm. În forma clasică aceasta evoluează de la maculă la papulă ajungând în final la stadiul de eroziune sau ulcer. Se pot observa și leziuni multiple (în circa 40% din cazuri), prezente de obicei în cazurile de infectare concomitentă cu HIV. Fără tratament, leziunea poate persista timp de 3-7 săptămâni.
 
Sifilisul secundar prezintă o erupție difuză ce implică frecvent palmele mâinilor și tălpile picioarelor:
 
Sifilisul secundar apare la circa 4-10 săptămâni după infecția primară. Stadiul secundar este renumit pentru manifestările sale diferite, cele mai comune simptome implică manifestări cutanate, ale membranelor mucoase, și ale ganglionilor limfatici.  Pot apărea iritații amplasate simetric de culoare roz-roșiatică, fără mâncărimi, pe trunchi și extremități, inclusiv pe palme și pe tălpi.  Iritația poate deveni maculopapulară sau pustulară. Pe membranele mucoase se pot forma leziuni plate, lărgite, albicioase, asemănătoare negilor, cunoscute drept condiloame. Toate aceste leziuni găzduiesc bacterii și sunt infecțioase. Printre alte simptome se numără febra, dureri în gât, indispoziție, pierdere în greutate, căderea părului și dureri de cap.  Printre manifestările rare se numără hepatita, boli de rinichi, artrita, periostita, nevrita optică, uveita și keratita interstițială.
 
Sifilisul latent prezintă foarte puține simptome sau nici unul.
 
Sifilisul latent tardiv este asimptomatic și nu este la fel de contagios ca în perioada precoce.
 
Sifilisul terțiar cu gome, simptome neurologice sau cardiace. Sifilisul terțiar apare la circa 3-15 ani după infecția inițială si poate avea trei forme diferite: sifilis gomatos (15%), neurosifilis tardiv (6,5%) și sifilis cardiovascular (10%).  Fără tratament, o treime din persoanele infectate ajung la stadiul terțiar.  În acest stadiu boala nu este infecțioasă.
 
Sifilisul gomatos sau sifilisul benign tardiv apare de obicei la 1-46 ani după infecția inițială, cu o medie de 15 ani. Această etapă este caracterizată prin formarea unor gome ce arată ca niște umflături moi, cu aspect de tumoare, de diverse mărimi. Acestea afectează de obicei pielea, oasele și ficatul, dar pot apărea oriunde.
 
Neurosifilisul este o infecție ce afectează sistemul nervos central. Acesta poate apărea devreme, fie asimptomatic, fie sub formă de meningită sifilitică sau târziu sub forma sifilisului meningovascular, pareză generală sau tabes dorsalis asociat cu probleme de echilibru și dureri străpungătoare în extremități.Neurosifilisul tardiv apare de obicei la 4-25 de ani după infectarea inițială. Printre simptomele sifilisului meningovascular se numără apatia, atacurile de apoplexie și pareză generală cu demență și tabes dorsalis. Poate apărea și pupila Argyll Robertson, contracția bilaterală a pupilelor atunci când persoana își îndreaptă atenția asupra unor obiecte apropiate, dar nu și atunci când pupilele sunt expuse la lumină puternică.
 
Sifilisul cardiovascular apare de obicei la 10-30 ani după infectarea inițială. Cea mai des întâlnită complicație este aortita sifilitică ce poate duce la anevrism

 

TIPUL CONGENITAL

         Sifilisul congenital poate apărea în timpul sarcinii sau al nașterii. Două treimi dintre nou-născuții sifilitici nu prezintă simptome la naștere. Printre simptomele ce apar în primii ani de viață de numără: hepatosplenomegalia (70%), eczeme (70%), febră (40%), neurosifilis (20%) și pneumonită (20%).Fără tratament, 40% dintre cazuri evoluează la stadiul de sifilis congenital tardiv prezentând simptome ca deformații de tipul nas în șa, semnul Higoumenakis, tibie în iatagan sau articulații Clutton.

       Sifilisul mai este numit și „marele imitator” din cauza prezenței simptomatice atipice.

 

 

ANALIZE

 

Depistarea bolii se face, de obicei, printr-un test serologic, dar bacteriile pot fi văzute și la microscop.

În clinica noastră Borrelia Centrum determinarea Treponemei Palidum se face prin următorele teste:

  •     WB Anticorpi Anticardiolipinici Treponema pallidum IgG ser
  •     WB Anticorpi Anticardiolipinici Treponema pallidum IgM ser